18 mai 2018

[serios] Pentru o lume (și mai) analfabetă


Rezolvă temele în locul copilului tău. În mod regulat. Așa ca și cum doamna ți le-ar fi dat ție, trimise la pachet.

Va merge la școală fără vreo intenție să prindă ceva, pentru că e cine să-i clarifice acasă lucrurile pe care nu s-a străduit deloc să le înțeleagă în timpul orelor. Și nici nu va fi nevoie de clarificări, pentru că temele se fac în timp ce el se plimbă cu bicicleta sau face cine știe ce năzbâtii prin vecini.

Stând în bancă (în cel mai bun caz), va umple timpul orei găsind multiple moduri în care să deranjeze colegii care au un oarecare interes (nenul) pentru învățătură. Și acasă va povesti multiple moduri în care a căzut victimă unor oameni răi.

Habar n-o să aibă despre ce erau lecțiile anterioare. Pentru că a ratat recapitularea lor prin micile exerciții de acasă. Iar dacă o să stai să-i povestești rezumatul fiecărei teme la care l-ai „ajutat”, o să te privească cu ochii ăia: ce-mi spui mie despre astea? Parcă era treaba ta.

Succesul la lecțiile viitoare e în mod superb sabotat. Și nimeni de pe planetă n-o să știe ce e în mintea copilului tău, căci nici chiar doamna n-are timpul necesar să-i țină progresul real în evidență, când tu acoperi mereu lipsurile pe urma lui. De parcă ai fi Fondul Monetar Internațional.

De la o vreme, temele lui vor fi mai obligatorii pentru tine decât pentru el. O să devină un nesimțit care va sfida pe rând: și colegii, și profesorii, și părinții. Și în timp ce va fi un nesuferit pentru toată lumea, caietul lui (aparent trecut prin toate războaiele mondiale) va conține litere caligrafice așa cum numai o mamă poate scrie, când își pune tot sufletul în creșterea și educația odraslei.

Creșterea parazitului. Și înmulțirea analfabetismului funcțional. Ca să fim și noi cu ceva în top.

Dacă nu crezi, pune-l să rezolve peste zece minute problema la care l-ai „ajutat” acum. Dar mai bine nu-l testa, că doamna e cu astea. Bietul copil, cât e el de neînțeles și câtă conspirație împotriva lui din partea școlii și a întregului sistem educațional corupt.

Dar să ne uităm și la partea bună: mai ai ce povesti cu vecinii când - depășită de situație - mergi să-ntrebi câți milimetri erau într-un centimetru pe vremea tovarășului Ceaușescu. Mai mulți erau, mai mulți. Temele erau mai puține, nu-ți dădea nimeni să încercuiești trei cuvinte pe două pagini xeroxate. Și le putea face și bunica. Că n-ai fi zis că se poate strica lumea în halul ăsta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu