22 aprilie 2018

[regulă] Pedeapsă prin lipsa recompensei


Valabil în lucrul cu elevii, dar nu numai: dacă obișnuiești un om să fie recompensat pentru ceva anume, la un moment dat poate ajunge să-ți considere recompensa ca pe o datorie și dacă-l lipsești de ea se simte pedepsit.

Ca în povestea aia:
În fiecare dimineață când mergea cu vacile la pășune, omul care se ocupa de treaba asta suna dintr-o trompetă. Și era un domn din sat care se simțea tare deranjat. El neavând vaci, și nefiind de felul lui tare matinal...

Dar s-a gândit la o soluție. Într-o dimineață îl oprește pe omul cu trompeta și îi oferă un pahar de băutură cu rugămintea să cânte mai tare când trece pe lângă casa lui.

A doua zi la fel. Așa câteva zile.

Și suna ăla tare de tot pe lângă casa lui.

Apoi într-o dimineață a încetat să îi mai dea băutură. Aşa că trompetistul s-a supărat și n-a mai sunat în veci pe lângă casa lui. Ba încă de la distanță făcea ca omul nici să nu știe că a trecut el pe acolo.

Sau ca în cealaltă poveste:
Unui cerșetor postat la poarta bisericii, un domn îi dădea mereu 5 lei. Și au trecut câteva săptămâni consecutive. Domnul intra în biserică, iar cereștorul primea bănuții.

Până într-o zi când domnul îi dă 3 lei...

Cerșetorul îl țintește cu privirea, la care domnul se simte dator să clarifice lucrurile:
- Știți, zice, a intrat băiatul la facultate... cheltuieli mai mari...
Fără să-l scape din ochi cerșetorul zice răstit:
- Îți ții băiatul la facultate pe banii mei?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu